World Vision: Programul Masă Sănătoasă, implementat real într-o treime dintre școlile beneficiare

Programul „Masă Sănătoasă” a fost implementat real într-o treime dintre școlile beneficiare în primul semestru al anului școlar. Dintre acestea, peste 60% au ales să dea sandwich copiilor, arată un studiu al World Vision România.

Potrivit unui comunicat al organizației, în primul semestru al anului școlar 2023-2024, programul național Masă Sănătoasă a fost implementat în mod real în 36% dintre cele 450 de unități școlare selectate. La nivel național, 9% dintre școlile incluse în eșantion au optat pentru o masă caldă preparată în regim propriu, 28% pentru masă caldă în regim de catering și aproape două treimi dintre școlile beneficiare (63%) PNMS au optat pentru varianta pachet alimentar.

Studiul World Vision România arată că pachetul alimentar, care este opțiunea implementată de majoritatea școlilor din program, constă, de cele mai multe ori, într-un sandwich însoțit de o băutură răcoritoare/apă sau iaurt și un produs dulce de patiserie.

De asemenea, 70% dintre părinții intervievați și 36% dintre cadrele didactice din școlile unde se implementează PNMS consideră că 15 lei este o sumă prea mică pentru o masă consistentă acordată copiilor în fiecare zi.

64% dintre reprezentanții școlilor incluse în procesul de evaluare apreciază că frecvența școlară a copiilor s-a îmbunătățit după introducerea PNMS. Probabilitatea acestei aprecieri pozitive crește cu 18% în cazul școlilor care oferă masă caldă în regim propriu.

Pentru cea mai mare parte dintre școlile beneficiare (77% dintre ele) PNMS a avut un grad ridicat de dificultate, implementarea programului nefiind precedată de o pregătire a unităților școlare de a oferi masă caldă copiilor prin asigurarea unor spații adecvate, sau de estimare a capacităților la nivel local de a identifica firme specializate în acest sens. 

Unul din cinci copii din medii defavorizate merge seara la culcare fără să ia cina

Studiul arată că peste o treime dintre copiii din zonele defavorizate practic nu mănâncă în mod frecvent micul dejun acasă. Probabilitatea de a nu mânca micul dejun acasă crește semnificativ statistic odată cu vârsta copilului, majoritatea copiilor din zone defavorizate ajungând la școală în clasele terminale ale ciclului gimnazial fără să mănânce. Principalul argument oferit de părinți pentru această situație este lipsa banilor pentru achiziționarea de alimente necesare pregătirii pentru micul dejun.

30% dintre copiii din medii defavorizate nu mănâncă prânzul acasă, respectiv 28% dintre acești copii (unul din patru) nu mănâncă nici micul dejun, nici prânzul acasă. 

43% dintre părinți declară, de asemenea, că nu au bani suficienți pentru cumpărarea alimentelor necesare pregătirii prânzului. Unul din cinci copii din medii defavorizate (22%) merge seara la culcare fără să ia cina.

Două treimi dintre copiii din medii defavorizate ai căror părinți au participat la sondaj obișnuiesc să mănânce zilnic sau frecvent gustări în afara meselor principale, formate în principal din dulciuri (68%) fructe, lactate sau snack-suri. 

Mai mult de jumătate dintre copiii din aceste medii nu au un program de masă regulat, nu au obiceiuri alimentare stabile, comportamentul alimentar fiind unul dezorganizat și conjunctural (mănâncă atunci când au ce).

Baza alimentară a meselor pentru acești copii este formată din paste făinoase și cartofi pe care 44% dintre copii le consumă zilnic. Doar un sfert dintre acești copii (24%) mănâncă zilnic fructe și legume proaspete, peștele este extrem de rar în alimentația copiilor (de unde un potențial deficit de vitamina D), mezelurile și produsele din carne procesate au o prezență dublă în meniul zilnic al copiilor în comparație cu carnea neprocesată, doar 8% dintre copiii (unul din doisprezece) din aceste medii mâncând carne zilnic în familie.

În cazul unuia din patru copii din medii defavorizate (23%), mâncarea pentru masa de seară nu ajunge pentru toată familia, cei mici fiind nevoiți să renunțe la masă în favoarea celor mari sau a adulților care muncesc.

„Acest studiu ne arată clar realitatea în ceea ce privește modul în care copiii noștri sunt hrăniți, acasă și la școală. Iar realitatea este una alarmantă. Facem un apel către toate autoritățile cu atribuții în domeniu, de la educație, sănătate, agricultură, fonduri, cât și la societatea civilă pentru a gândi împreună măsuri integrate în domeniul nutriției. Copiii noștri nu sunt hrăniți suficient și, cu siguranță, nu suficient de nutritiv. Pe lângă politici publice, este extrem de important să se urmărească și procesul de implementare, fiindcă ceea ce este scris în documente, prin ordine de ministru, nu ajunge întotdeauna să fie și implementat corect la firul ierbii, după cum a demonstrat acest studiu. Noi am decis să extindem programul Pâine și Mâine pe care-l desfășurăm deja în 33 de sate și care oferă, printre altele, o masă caldă zilnic pentru 1500 de copii din ciclul primar. După cum arată și studiul, masa caldă de la școală reprezintă o necesitate imediată pentru acești copii din medii defavorizate”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv al fundației World Vision România.

În acest context, World Vision România lansează primul apel național de înscriere a școlilor în programul Pâine și Mâine. Astfel, orice școală care îndeplinește criteriile va putea face parte din programul „Pâine și Mâine” în anul școlar 2024 – 2025, în limita fondurilor disponibile. Depunerea proiectelor se face până în data de 15 mai 2024.