Recalcularea recalculării pensiilor

Recalcularea pensiilor este o vorbă cu cea mai mare prezență în viața politică a contemporaneității românești. Nu există mesaj politic de la nivel parlamentar până la cel ministerial care să nu aducă în fața opiniei publice preocuparea domniilor lor pentru efectuarea recalculării pensiilor în direcția eliminării discriminărilor și asigurarea unor creșteri de venituri “părinților și bunicilor noștri”.

Stimatul cititor să nu creadă că am greșit numind recalcularea pensiilor “o vorbă”.

Nu, nu este o greșeală.

Este singura apelațiune pe care o pot acorda recalculării.

Ceea ce actuala coaliție numește recalcularea pensiilor nu este nimic altceva decât “o vorbă”.

Recalcularea ar trebui să fie înțeleasă ca o acțiune tehnică, bine organizată și bine instrumentată cu aparatură și personal specializat menită să ofere o imagine corectă și o informație la zi a situației din sistemul pensiilor în vederea asigurării celor mai corecte și reale elemente de fundamentare a noii legi.

Nimic din toate aceste cerințe nu sunt respectate de actuala coaliție. Recalcularea este prezentată ca o necesitate urgentă, ca o acțiune prioritară pe agenda ministerului de resort dar, paradoxal, nu face progrese. Președintele Casei de Pensii declară că se muncește zi lumină, în spirit stahanovist, dar recalcularea continuă și continuă fără a fi măcar zărit capătul tunelului. Ministerul Muncii lucrează și el cu o mie de funcționari nou angajați dar nu reușește să deslușească hățișul de indicatori care ar trebui să orienteze recalcularea milioanelor de dosare.

Iată de ce nu pot spune nimic altceva decât că omniprezenta preocupare a guvernului pentru recalculare este doar o vorbă fără substrat tehnic și pragmatic.

Este însă “o vorbă” cu substrat politic și electoral.

Iată însă că, de această dată, va fi nevoie de o recalculare adevărată deoarece actuală situație economică a țării impune acest lucru.

Ultimele date statistice arată că va fi extrem de dificil să se realizeze suportul financiar al presupuselor creșteri  de pensii, atât de căutate prin nesfârșitele recalculări. Dacă până acum, recalculările se bazau pe o prognoză pentru anul 2024  de cca 3-4% a creșterii economice și un deficit de cca 4%, INS a comunicat cifre care arată o cădere a economiei și nicidecum o creștere.

Creşterea economiei româneşti a încetinit la 0,4% în trimestrul trei al acestui an, faţă de trimestrul precedent. Produsul intern brut a înregistrat o creştere de doar 0,2% pe seria brută şi cu 2,1% pe seria ajustată sezonier. Cifra confirmă o  încetinire a principalelor motoare care susțin creșterea Produsului Intern Brut. Estimările pentru întregul an realizate de specialiști din țară și din cadrul instituțiilor financiare internaționale variază între 1,8% și 2,2%, în funcție de metodele de calcul utilizate. Inflația, incertitudinea economică externă și politica fiscală internă sunt considerate ca fiind principalele cauze ale acestei creșteri la limita stagnării, pericolul recesiunii fiind foarte apropiat. Această perspectivă deloc optimistă ridică la un nivel și mai înalt incertitudinea găsirii de fonduri pentru realizarea, conform actualei legi depusă în Parlament, celor două etape de creștere a pensiilor în anul 2024.

Devine o realitate, fără putință de a fi contrazisă, incapacitatea economiei românești de a susține actualul sistem de pensii din propriile resurse provenite din efectele funcționării eficiente a economiei. Lipsa pe parcursul guvernării actualei coaliții a oricăror măsuri de stimulare a mediului de afaceri și de modernizare a structurii economice a condus la creșteri importante ale deficitului comercial și al gradului de îndatorare ceea ce reduce substanțial capacitatea țării de a asigura pensionarilor un nivel de trai rezonabil, adaptat la costurile tot mai mari ale condițiilor de viață.

Această incapacitate de finanțare ca urmare a unei activități economice în pericol de recesiune ar trebui să conducă la realism și obiectivitate într-o reală activitate de recalculare a pensiilor, eliminând promisiunile fără acoperire ale guvernului, preocupat mai mult de apropiata campanie electorală decât de o relație cinstită și credibilă cu pensionarii.