Maria Grapini: “Nu cred în oameni care nu au făcut nimic în profesia lor, dar promit că vor face lucruri bune în politică”

Într-un interviu pentru Expert News, Maria Grapini, europarlamentar, vorbește despre agricultura în criză a Europei, situația economică din UE și modul în care ar trebui aleși politicienii.

Cum vedeți situația actuală din agricultura europeană în contextul protestelor din ultima perioadă?

Agricultura din UE este în criză, din mai multe motive. În primul rând de când au început sancțiunile puse Rusiei, războiul din Ucraina dar, este corect să spunem că efecte negative asupra agricultorilor din UE sunt de mulți ani și se datorează pe deoparte acordurilor comerciale cu țări terțe încheiate în defavoarea producătorilor europeni și care au permis intrarea în Piața internă a UE, de produse ieftine, de o mai slabă calitate, de multe ori nesigure și cu preț de dumping.

Alt motiv este PAC-ul prost gândit, care a tot adăugat restricții și condiționalități ce i-au făcut pe fermieri să iasă în stradă. Este nevoie urgent să se modifice PAC - asta am cerut și eu de mai multe ori și o revizuire a acordurilor comerciale.

Ce se poate face pentru fermierii români? Dar pentru fermierii europeni, în general?

Fermierii români au probleme suplimentare față de de cei din vestul Europei din cauza discriminării la subvențiile europene dar și din cauza capitalizării mai reduse față de competitorii din Europa. 

Este nevoie să avem o politică agricolă națională integrată pe termen mediu și lung. În primul rând, fermierii trebuie să fie ajutați să-și valorifice produsele prin crearea de lanțuri de procesare și depozitare.

Apoi, în agricultură sunt probleme în multe zone cu mecanizarea și ar putea fi un program național de investiții în utilaje care pot fi achiziționate sau închiriate de fermieri. Se pot face lanțuri de magazine cu produse românești și achizițiile pentru toate instituțiile statului (spitale, școli, cantine sociale etc) să fie doar din produse românești.

Cum ați cataloga situația economică din UE, în acest moment?

Situatia economică în UE nu este prea bună și continuă să se degradeze din multiple motive. Sunt efecte ale dezindustrializării masive de zeci de ani, dependența de importuri din țări terțe pentru aproape toate produsele industriale. În plus există deficit de forță de muncă calificată, cele două conflicte-Ucraina și Israel dar și focarele din alte zone ale lumii afectează schimburile comerciale.

În luna martie, intrăm, parțial, în Schengen. Cum ați defini acest pas? Există o dublă măsură?

Legat de Schengen, eu am vorbit în PE de zeci de ori despre această nedreptate făcută României și până la urmă este o încălcare de tratat! Din păcate, cei doi președinți ai României, care au fost din 2007 și până în prezent, nu au făcut nimic la nivelul Consiliului European, nu au știut sau nu au vrut să lupte pentru România! Se putea să fim integral în Schengen dacă diplomația României, în special președintele își folosea puterea de veto în Consiliu. Acum este bine că s-a făcut acest pas dar trebuie presat ca până în iunie să se definitiveze intrarea totală. 

Conflictul din Ucraina pare departe de a se încheia. Ce pași ar trebui să facă diplomația europeană?

Conflictul din Ucraina s-a amplificat, a început o cursă a înarmărilor, Putin și-a gasit aliați încât a susținut economia la un nivel care să-l ajute să continue agresiunea. Diplomația mondială și cea europeană a pierdut examenul, și asta a dus la sute de mii de morți. Este de necrezut că SUA și UE, ONU să nu fi putut să oprească agresiunea. 

Ce s-ar putea face? În primul rând cred că trebuie făcut totul să se ajungă într-o primă fază la un armistițiu, să nu mai moară oameni. Armistițiul poate dura ani dar așa se pot salva vieți. Apoi, ca în orice conflict chiar și în cel de agresiune, trebuie să se găsească o soluție care să convină ambelor părți. Sigur că nu este ușor dar trebuie evitat încă un război mondial.

În contextul în care în ultimii ani atacurile cibernetice s-au intensificat, ce măsuri la nivel european credeți că ar putea fi luate?

Atacurile cibernetice s-au intensificat, în acest an electoral pentru multe țări din lume nu numai din UE, se vor intensifica. UE a mărit bugetele instituțiilor cu atribuții de protecție impotriva atacurilor cibernetice și asta trebuie să facă și România, preluând metodele de la nivel european.

An crucial pentru România, cu toate rândurile de alegeri. Credeți în sondaje? Ce ar trebui să știe cetățeanul român când va merge la urne pentru Europarlamentare?

România este într-o situație în care nu a mai fost: cu toate alegerile în același an. Dacă ne gândim la alegerile europarlamentare, eu spun la întâlnirile directe și cred în acest lucru: românii ar trebui să analizeze listele de la toate partidele și dacă pe o listă are cei mai mulți candidați (nicio lista nu este perfectă) care au avut rezultate în profesia lor și în politică remarcabile, acea listă să o voteze.

Eu nu cred în oameni care nu au făcut nimic în profesia lor, dar promit că vor face lucruri bune în politică. Activitatea celor 33 de europarlamentari, cetățenii o pot vedea pe paginile Parlamentului. Sunt care au activitate de reglementare (ca Raportor) zero. Eu am 76 de rapoarte. Când ești raportor, tu conduci negocierile, poți depune amendamente și la final tu negociezi cu Comisia Europeană și Consiliul forma finală a Directivei sau a Regulamentului. Trebuie să fie aleși oameni cu experiență profesională, harnici, devotați, curajoși și patrioți.