Acord politic pentru intrarea parțială în Schengen

Din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spaţiului Schengen pe cale aeriană şi maritimă, anunță, pe Facebook, premierul Marcel Ciolacu. “După 13 ani, în sfârşit România va intra în Schengen! Avem acord politic în această privinţă!”, scrie Ciolacu. Acesta consideră că în 2024 se vor închide negocierile şi pentru frontiera terestră. 

Și liderul PNL, Nicolae Ciucă a punctat momentul. “Admiterea României în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime este rodul unei munci care a început imediat după integrarea noastră în Uniunea Europeană. În toţi aceşti ani, de la putere sau din opoziţie, PNL a tratat dosarul României ca o prioritate absolută, fiind vorba despre cel mai important proiect de ţară, după ce am devenit membri ai UE şi NATO”, a scris și Nicolae Ciucă.

Acesta a transmis, de asemenea, că vor continua “eforturile pentru admiterea cu graniţele terestre, pentru traficul rutier şi feroviar şi pentru obţinerea statutului de membru cu drepturi depline în Spaţiul Schengen”.

În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria şi Bulgaria privind extinderea Spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin.

Reacțiile nu au întârziat să apară. Europarlamentarul Dacian Cioloş susține că “veştile triumfaliste ale lui Marcel Ciolacu despre intrarea în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime din primăvară au nevoie de clarificare suplimentară”.

“Sper că responsabilii de la Bucureşti au obţinut în negocierile cu Austria o dată concretă pentru intrarea cu frontierele terestre, ceea ce e cu adevărat important şi esenţa Spaţiului Schengen. Mi-aş dori să cred că Marcel Ciolacu şi restul Coaliţiei nu au vândut cea mai importantă parte din ceea ce înseamnă Schengen pentru interesul lor pe termen scurt, un anunţ pe jumătate gol care să-i ajute în alegerile din 2024. Şi, din această cauză, să rămânem cu problema Schengen nerezolvată ani de zile, cum am stat cu MCV-ul de gât”, a scris Dacian Cioloş pe Facebook.

Politicianul ce reprezintă REPER afirmă că transportatorii români pierd miliarde de euro şi zile întregi în vămi, iar agricultorii, antreprenorii şi românii în general sunt trataţi ca cetăţeni de mâna a doua.

Și europarlamentarul PMP Eugen Tomac consideră acordul politic un pas înainte, dar nu o decizie. “Așa cum am anunțat după dezbaterea din săptămâna trecută din parlamentul olandez, când guvernul a primit mandatul pentru a negocia acceptarea Bulgariei în spațiul Schengen, a devenit tot mai clar că am intrat într-o nouă etapă în ceea ce privește intrarea în spațiul Schengen. Cu toate acestea, blocajul Austriei rămâne imprevizibil” temperează Tomac optimismul de la București, care dă un alt exemplu.

“Croația, în schimb, deși a intrat mai târziu decât noi în UE (2013), a primit pe 8 decembrie anul trecut un vot unanim în Consiliul JAI pentru aderarea în două etape. Mai întâi TERESTRĂ și maritimă, începând cu 1 ianuarie 2023, și apoi cu aeroporturile începând din 26 martie anul curent. De ce România nu primește un asemenea calendar, iar Austria condiționează în mod absurd aderarea noastră terestră, care ne interesează cel mai mult?” întreabă Tomac. 

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a declarat recent că a prezentat Comisiei Europene condiţii clare pe care aceasta să le implementeze înainte ca Viena să fie de acord cu primirea României şi Bulgariei în aşa-numitul „Air Schengen”. Karner a solicitat mai mulți poliști de frontieră, controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.