Victor Negrescu: “Nu trebuie să cădem în plasa întinsă de cei care își doresc o Românie izolată”

În perioada 2007 - 2022, România a primit 79,98 miliarde de euro de la Uniunea Europeană și a contribuit la bugetul comun cu 26,45 miliarde de euro, de unde rezultă un plus de 53,52 miliarde de euro, fonduri absorbite de către țara noastră, explică, într-un interviu pentru Expert News, europarlamentarul PSD Victor Negrescu.

Având în vedere situația internațională, se mai pot simți românii în siguranță, în Uniunea Europeană?

Fără discuție. Suntem mai în siguranţă în Uniunea Europeană decât de unii singuri. Ca stat membru al Uniunii Europene suntem mai puternici şi pe plan internațional. De altfel, pentru țara noastră nu există nicio alternativă față de apartenența la Uniunea Europeană și la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Cei care spun altceva îi mint pe români și nu au, de fapt, nicio soluție! Nu trebuie să cădem în această plasă întinsă de cei care își doresc o Românie izolată. 

Practic, România trăiește acum cea mai bună perioadă a istoriei sale, în ciuda faptului că am avut una dintre cele mai grele tranziții din rândul statelor aparținând fostului bloc comunist. Dacă analizăm calitatea vieții în țara noastră în ultimele două decenii putem observa schimbarea notabilă produsă odată cu aderarea la UE. Pe de altă parte, gândiți-vă în ce situație am fi fost noi ca țară, în contextul războiului de agresiune declanșat de către Federația Rusă împotriva Ucrainei, o încălcare flagrantă a dreptului internațional, dacă n-am fi fost membri ai UE și NATO. 

Cât credeți că va mai dura blocajul în ceea ce privește aderarea la Schengen? Ce pași poate face România?

Aderarea României la spațiul Schengen este o prioritate de țară pentru care personal militez de mulți ani la nivelul instituțiilor europene. Începând cu campania #RomâniaCereSchengen, din anul 2015, și până la #RomâniiMerităÎnSchengen, campania demarată anul trecut, am demonstrat că românii susțin acest deziderat național, că își asumă responsabilitățile legate de o posibilă apartenență la spațiul Schengen și că solicită tratament egal din partea statelor membre.

Așadar, aderarea la zona de liberă circulație este un drept al românilor, motiv pentru care am încercat în permanență să avansez acest subiect pe agenda europeană, am presat decidenții europeni, i-am convins pe mulți dintre cei care puteau influența decizia.

Fără discuție, Austria a trădat spiritul de solidaritate al Uniunii Europene, însă noi vom continua să luptăm, până la capăt, pentru împlinirea acestui deziderat. De altfel, chiar în aceste zile am fost într-o vizită de lucru la Viena în cadrul căreia m-am întâlnit cu mai mulți oameni politici reprezentativi și i-am transmis cancelarului federal al Austriei, Karl Nehammer, o scrisoare prin intermediul căreia am prezentat o serie de argumente privind rolul important și constructiv pe care România îl poate juca în spațiul Schengen, ameliorând protecția frontierelor externe și îmbunătățind funcționare zonei de liberă circulație.

În același timp, trebuie să remarcăm că aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost pusă pe ordinea de zi a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 5 decembrie de către Președinția Spaniei la Consiliul Uniunii Europene. Guvernul social-democrat din Spania a sprijinit România în mod necondiționat, așa cum au făcut-o și celelalte guverne din familia noastră politică. De altfel, și în Parlamentul European aleșii social-democrați au fost singurii care au votat în unanimitate rezoluțiile de susținere a aderării țării noastre. 

România se află în an pre-electoral. Cât de mult contează acest lucru pentru luarea deciziilor economice, la nivelul Guvernului?

Prim-ministrul Marcel Ciolacu și Partidul Social Democrat au demonstrat că pot asigura, alături de parteneri, o guvernare responsabilă și eficientă, care a reușit să stabilizeze țara după cele mai grele momente din ultimii ani. În niciun caz guvernarea nu se face cu ochii pe sondajele de opinie, ci în beneficiul cetățenilor.

De-a lungul timpului am fost formațiunea politică care a crescut în permanență nivelul de trai, a luptat pentru drepturile lucrătorilor din România, a promovat solidaritatea socială, a sprijinit antreprenoriatul autohton și a generat cele mai de succes perioade de creștere economică. 

Rolul țării noastre în Uniunea Europeană este, de asemenea, o prioritate pentru actuala guvernare și țin să reamintesc că Partidul Social Democrat a reușit să finalizeze, cu succes, negocierile cu Comisia Europeană privind pragul de 9,4% din Produsul Intern Brut referitor la cheltuielile cu pensiile, care a fost impus în mod aberant în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență de către fosta guvernare de dreapta. Sunt bucuros că am contribuit la acest rezultat participând în mod activ, alături de prim-ministrul Marcel Ciolacu și colegii mei social-democrați la negocierile purtate cu experții Comisiei Europene și Băncii Mondiale.

Ce ar trebui să facă România cu banii europeni? Care ne sunt prioritățile? Reabilitare energetică, drumuri, educație, digitalizare?

După cum spuneam, am avut numai de câștigat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană. În perioada 2007 - 2022, România a primit 79,98 miliarde de euro de la Uniunea Europeană și a contribuit la bugetul comun cu 26,45 miliarde de euro, de unde rezultă un plus de 53,52 miliarde de euro, fonduri absorbite de către țara noastră. Bineînțeles că toate cele enumerate de către dumneavoastră se numără printre prioritățile guvernării. Și nu sunt singurele.

Avem la dispoziție, în perioada 2021-2027, nu mai puțin de 46,3 miliarde de euro prin intermediul programelor operaționale și încă 27,1 miliarde de euro prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. O șansă unică de care trebuie să profităm.  

Comunitățile din România au nevoie de fonduri europene pentru a se dezvolta, iar prioritatea mea constantă, în calitate de membru al Parlamentului European, a fost aceea de a aduce oportunitățile mai aproape de oameni, prin democratizarea accesului la informația cu caracter european. Am căutat să fiu cât mai prezent în spațiul public și în discuțiile cu oamenii pentru a le explica ce înseamnă Uniunea Europeană, dar și pentru a-i informa cu privire la oportunitățile de finanțare disponibile, inclusiv cele directe la nivelul instituțiilor europene.

În paralel, prin inițierea unor proiecte pilot finanțate de Comisia Europeană am reușit să generez fonduri suplimentare în valoare de circa 100 de milioane de euro, în domenii precum sănătatea, educația, industrializarea și digitalizarea, având de cele mai multe ori beneficiari din România.

Ați mers în teritoriu în ultima perioadă? Care sunt principalele îngrijorări ale românilor? Puterea de cumpărare, situația internațională, sănătatea?

Merg săptămânal în teritoriu, atât în județul Alba, pe care am onoarea să-l reprezint la Bruxelles și Strasbourg, cât și în alte zone ale țării, de cele mai multe ori împreună cu colegii mei din PES activists România, alături de care am și inițiat numeroase acțiuni și campanii pe teme importante, atât la nivel european, cât și pe plan național. Aminteam anterior despre acțiunile dedicate aderării la spațiul Schengen, însă în acest an am lansat, spre exemplu, campania #SateRomâneștiCuBaniEuropeni prin care dorim să atragem atenția decidenților europeni asupra nevoilor comunităților rurale și celor care locuiesc sau muncesc în mediul rural. 

Ca și ceilalți cetățeni europeni, românii sunt foarte preocupați de evoluțiile neprevăzute cu care s-a confruntat Europa în ultimii ani, atât economice, cât și de securitate. Îmbucurător este însă faptul că majoritatea românilor continuă să aibă încredere în Uniunea Europeană (52%, comparativ cu 47% - media UE), conform ultimului sondaj Eurobarometru standard din acest an. 

Așteptările cetățenilor sunt mari, iar bugetul Uniunii Europene trebuie să reprezinte un motor de creștere economică, care să genereze un nivel de trai mai bun și să conducă la dezvoltarea sustenabilă a tuturor regiunilor europene. De aceea, în calitate de responsabil al grupului social-democrat pentru bugetul european, am susținut și am obținut alături de colegii mei, în cadrul negocierilor, revizuirea bugetului pentru a răspunde noilor realități și exigențe economice și politice.

Bugetul anului 2024, în valoare de peste 189 de miliarde de euro, cuprinde suficiente fonduri pentru a finanța prioritățile tradiționale, precum Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, dar și alocări suplimentare pentru programul Erasmus+, sprijinirea tinerilor fermieri și a IMM-urilor, gestionarea inflației și a prețurilor la alimente, respectiv statele din vecinătatea sudică și estică, inclusiv Republica Moldova.