Dan Barna: “Trebuie să combatem cu toții dezinformarea și valul extremist”

“Românii simt că serviciile publice se degradează de la an la an, fie că vorbim de sănătate, educație, sau relația cu administrația publică” spune, într-un interviu pentru Expert News, Dan Barna, deputat USR și candidat la alegerile europarlamentare.

Cât de fragilă este Uniunea Europeană și cât de afectată poate fi România în fața actualelor amenințări teroriste?

Uniunea Europeană este proiectul politic și economic care a apărut tocmai din nevoia de stabilitate și pace pe continentul european, după secole de conflicte. Datorită Uniunii Europene, multe state au avut șansa istorică de a se dezvolta într-o comunitate construită pe valori democratice. Dar asta nu înseamnă că proiectul Uniunii Europene e imun la amenințări externe sau interne.

Ținând cont că statele membre au experiență în a combate terorismul, și responsabilitatea principală este pe umerii guvernelor naționale, prioritatea momentului este ca fiecare stat să se adapteze rapid și eficient la actualele amenințări de securitate. Uniunea Europeană ne este partener și asigură coordonarea între autoritățile naționale, dar și propuneri de armonizare a tacticilor antitero, respectiv suport financiar pentru lupta împotriva unui fenomen care nu cunoaște granițe. 

În contextul amenințărilor de securitate și a ultimelor evenimente, România trebuie sa fie proactivă prin servicii funcționale care să nu fie căpușate de politicieni sau grupuri de interese. Și, de asemenea, trebuie să combatem cu toții dezinformarea și valul extremist tot mai nociv pentru țară.

În plus, dacă vrem să prevenim noi celule teroriste să își facă drum către inima Europei, avem nevoie de granițe puternice - și aici, aderarea noastră și a Bulgariei la Spațiul Schengen este esențială în protejarea flancului de sud-est al UE.

România se află în an pre-electoral. Cât de mult contează acest lucru pentru luarea deciziilor economice, la nivelul Guvernului?

Bineînțeles că alegerile de anul următor au un impact semnificativ asupra deciziilor economice luate de Guvern. Aici vorbim despre măsuri populiste prin care PSD și PNL încearcă să-și păstreze electoratul, promițând marea cu sarea și, de fapt, bagă și mai adânc mâna în buzunarele românilor, oferind oamenilor niște tinichele pe care le vom plăti scump cu toții în anii ce vor urma. Încă un lucru pe care îl va face, și îl vedem deja pus în practică de Guvern, este alocarea discreționară de fonduri. 

Îl vedem pe Marcel Ciolacu folosind Fondul de Rezervă de parcă ar fi pușculița personală de partid. Mai alocă câteva zeci de milioane de lei la o companie de stat ca să supraviețuiască și să plătească salariile angajaților membri de partid, alte câteva zeci primarilor care nu au făcut nimic tot mandatul și acum trebuie să cârpească măcar câteva străzi, să pună niște băncuțe și câțiva stâlpi de iluminat stradal, ca să vadă oamenii că „s-a făcut ceva”.

Și mai vedem cum Guvernul ia măsurile cu adevărat necesare pentru economia României doar dacă e strâns cu ușa de Uniunea Europeană, pentru că ar pierde fondurile europene pe care le primim prin programele incluse de USR în PNRR.

Dar nici atunci nu le implementează, ci amână reformele, care au fost introduse acolo tocmai ținând cont de interesele și nevoile de lungă durată ale țării și ale cetățenilor. Riscul de a pierde fondurile din PNRR este astăzi mai mare ca niciodată.

Anul următor vom vedea cel mai probabil și mai puțină transparență și responsabilitate fiscală din partea Guvernului, pentru că le va ajunge cuțitul la os celor de la PSD și PNL. Dar am încredere că românii nu vor cădea pradă acelorași tinichele vândute de Guvern la preț de mare brand.

Ați mers în teritoriu în ultima perioadă? Care sunt principalele îngrijorări ale românilor? Puterea de cumpărare, situația internațională, sănătatea?

Am fost în teritoriu constant, alături de colegii mei din USR. E singurul mod prin care putem înțelege cu adevărat care sunt preocupările și nevoile cetățenilor. Dacă aș face un clasament de 3 mari îngrijorări, ar fi următoarele: lipsa banilor și creșterea prețurilor, accesul la servicii de sănătate și servicii publice de calitate și corupția.

Toate cele 3 sunt strâns legate. Românii simt că serviciile publice se degradează de la an la an, fie că vorbim de sănătate, educație, sau relația cu administrația publică. Spitalele sunt într-o stare deplorabilă și duc lipsă atât de personal, cât și de echipament. Și a trebuit să trimitem victimele de la Crevedia în afară, din nou, deși trebuia să avem spitale moderne și secții de mari arși. La fel în sistemul de învățământ. Guvernul tot pune pe hârtie planuri de reformă, președintele vine cu „România Educată” - toate se dovedesc a fi un mare fiasco, iar copiii învață în clădiri ce stau să cadă și merg tot la toaletele din curte. 

În același timp, deși Guvernul promite mărirea salariilor și a pensiilor, acest lucru nu se vede în buzunarul românilor. De ce? Pentru că nu e făcută într-un mod sustenabil, ci într-unul care alături de alți factori alimentează inflația; chiar dacă în ziua de salariu oamenii primesc 100 de lei în plus, se compensează cu prețurile crescute la alimente. Și am văzut recent cum se lăuda Guvernul cu plafonarea prețurilor la alimentele de bază în timp ce pe rafturi prețurile creșteau… și continuă să crească.

Aceste două subiecte care îi îngrijorează pe români au la bază corupția sistemică. Și lipsa dorinței autorităților și a politicienilor de a lupta cu schemele de corupție și grupurile de interese care țin totul blocat. Dacă vrem o țară cu servicii publice de calitate, în care oamenii să nu trăiască de pe o zi pe alta, trebuie să luptăm cu adevărat împotriva corupției. Și despre asta discutăm cu oamenii atunci când mergem în teritoriu, pe lângă subiectele actuale și îngrijorătoare, drogurile și păcănelele.

Există două probleme care afectează tot mai mulți români, având consecințe pe termen lung. Drogurile și păcănelele. Există și soluții? Țin ele de lege sau de educație?

Țin de ambele. Fără reglementări clare, autoritățile nu își pot face treaba eficient. Și fără educație și sprijin pe partea autorităților, nu putem face prevenție așa cum ar trebui. Nu mai sunt reguli și pare că ne guvernează păcănelele.
În privința drogurilor, trebuie să avem legislație care să reducă accesul la substanțele ilegale, iar măsurile luate de autorități să lovească beneficiarii reali ai acestui flagel, și anume grupările de crimă organizată care acum trec pe sub radar și profită de pe urma vulnerabilității oamenilor și mai ales a tinerilor. De asemenea, măsurile de combatere a consumului de droguri trebuie să fie structurate progresiv, în funcție de gravitatea faptei.

În cazul păcănelelor, deja avem legislație propusă de USR și o campanie și caravană dusă în sprijinirea proiectului de lege: Fără păcănele lângă școli și scoaterea păcănelelor în afara localităților. E de noaptea minții să ai 10 locații cu păcănele și jocuri de noroc pe o rază de 200 de metri în jurul unei școli. Asta e realitatea din teren. Noi încercăm să le scoatem de acolo, pentru că tinerii sunt unul dintre grupurile predispuse la a fi corupte de senzațional, de câștigul rapid. Dar PSD blochează proiectele USR pentru #FărăPăcănele. Trebuie avută în vedere și problema jocurilor de noroc online, care au reclame plătite peste tot pe site-urile web și la TV.

Pentru a combate consumul de droguri și jocuri de noroc avem nevoie de legi și reguli. Dar și de educație preventivă în școli și comunități, pentru că altfel ne lăsăm cetățenii susceptibili, fără posibilitatea de a conștientiza riscurile asociate consumului de droguri și jocurilor de noroc. Nu avem programe clare de prevenție și nici servicii de tratament și consiliere funcționale care să ajute la reabilitarea persoanelor care se confruntă cu dependența de cele două.